Studiu: Copiii expuși la religie disting mai greu realitatea de ficțiune

Mulți zic „Ce poate să se întâmple rău cu copiii care primesc educație religioasă? Doar nu o să înceapă să privească lumea ca niște naivi care cred orice chestie absurdă pe care o aud?”. Dar se pare că exact asta se întâmplă. Unui copil căruia îi spui că acum 2000 de ani cineva mergea pe apă și învia morți o să îi fie foarte ușor să accepte și alte lucruri care par total nerealiste. Avem și dovada.

Într-un nou studiu publicat în Cognitive Science, copii de 5 și 6 ani au fost împărțiți în 4 grupuri:

  • copiii care merg la școli normale, dar și la biserică,
  • copiii care merg la școli normale, dar nu și la biserică,
  • copiii care merg la școli religioase, dar și la biserică,
  • copiii care merg la școli religioase, dar nu și la biserică

Cercetătorii le-au prezentat o serie de povești preluate din Biblie. În prima fază le-au prezentat poveștile exact ca în Biblie (povești religioase). Apoi povești în care supranaturalul nu era explicat prin Dumnezeu, ci era înlocuit de magie (povești fantastice). Și în ultimă fază povești în care tot ce era supranatural a fost exclus (povești realiste).

Apoi copiii au fost întrebați dacă poveștile sunt reale sau dacă sunt invenții. Și, cum probabil te aștepți, copiii care merg la școli normale, dar nu și la biserică, au evaluat cel mai realist poveștile, Au spus că poveștile religioase și fantastice sunt inventate. Uite un grafic preluat din cercetare ca să înțelegi mai ușor:

Răspunsul copiilor cu „E o poveste reală” a fost codat cu 1 și răspunsul cu „E o invenție” a fost cotat cu 0. Apoi s-a făcut media tuturor răspunsurilor. Și după cum poți să vezi și în grafic, majoritatea copiilor au spus că povestea relistă chiar e realistă. La povestea religioasă, doar copiii care nu au fost expuși la religie au spus că e invențe. Și la povestea fantastică au fost răspunsuri variate, dar tot copiii care nu au fost expuși la religie au spus mai des că e invenție.

Asta arată că da, copiii care sunt expuși la religie tind să creadă mai mult în poveștile religioase și în poveștile care împlică supranaturalul. Dar cercetătorii nu s-au oprit aici. Lucrurile devin și mai interesante.

În a doua etapă a studiului au luat doar copiii care merg la școli normale, dar nu și la biserică și copiii care merg la școli religioase, dar și la biserică. Extremele. Copiii care nu au fost expuși aproape deloc la religie și copiii care au fost expuși și la școală și în timpul liber. Și le-au dat 4 tipuri de povești (o să îți dau și un exemplu la fiecare):

  • Povești familiare cu magie: „John a desprins apele cu toiagul fermecat.”
  • Povești familiare fără magie: „John a desprins apele cu toiagul.”
  • Povești nefamiliare cu magie: „John a desprins muntele cu toiagul fermecat.”
  • Povești nefamiliare fără magie: „John a desprins muntele cu toiagul.”

Poveștile familiare înseamnă povești pe care le regăsești și în Biblie. Nefamiliare însemană că sunt inspirate din Biblie, dar puțin modificate. Și din nou, copiii care nu au fost expuși la religie, au spus mult mai des că poveștile sunt invenții. Chiar și în cazul poveștilor care nu se regăseau în Biblie.

Ce însemană asta? Înseamnă că un copil care e educat într-un spirit religios, în care e învățat să creadă în miracole, în puterea rugăciunii, în îngeri păzitori și în demoni care ispitesc oameni are o tendină mai ridicată să accepte și alte lucruri care nu se potrivesc cu ce se întâmplă în mod natural în jurul nostru.

În Biblie scrie că Moise a despicat apele cu un toiag, ajutat de Dumnezeu. Și copilul e învățat că e ceva care chiar s-a întâmplat! Că e posibil așa ceva. Deci nu o să îi fie greu să creadă că cineva a despicat un munte cu un toiag fermecat. Copilul care nu a fost expus la religie nu crede asta. Pentru că nu a fost învățat să accepte lucruri care nu par realiste. Și e mult mai sceptic. Și are o imagine mult mai corectă a lumii din jur. (Pentru că, știi, nu poți să… despici un munte cu… un toiag… fermecat. Pentru că nu există magie, știi?)

În concluzie, dacă te întrebi de ce unii copii sunt pregătiți să accepte tot felul de povești care implică supranaturalul, unul din motivele pentru care fac asta e că au fost educați de religie să accepte lucruri supranaturale ca fiind adevărate. Tu alegi cum vrei să se dezvolte copilul tău și cum vrei să îl educi.

Fii deștept!

Bogdan

P.S.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să dai like la pagina de facebook și să lași un comentariu cu părerea ta.


6 afirmații stupide anti-evoluție pe o pagină creștină de facebook …și care e de fapt adevărul științific

Bănuiesc că ai cont de facebook. E locul unde e oricine, oricând. În special să pună poze cu mâncare și pisici. Sau să distribuie citate motivaționale. Sau (mai nou) să își facă pagini de facebook prin care să își promoveze convingerile. Sau să își promoveze site-urile pe care își promovează confingerile. Oricine poate să facă asta. În special pentru că facebook s-a asigurat că e foarte ușor și pentru că e gratis.

Și unii oameni își fac pagini de facebook ca să atace evoluția. Nu mai știu exact cum am dat de pagina asta, probabil a distribuit cineva link-ul pe un grup din care fac parte. Sau a dat cineva de la mine din listă un comentariu la postările de acolo. Și (fiind interesat de evoluționism) am intrat să aflu mai multe. Și când am început să citesc, am simțit că îmi dă cineva cu o Biblie peste față.

E vorba de pagina de facebook CreEvo, care are în jur de 500 de like-uri, ca și pagina site-ului meu, de altfel. Din câte pot să înțeleg, e o pagină care promovează creaționismul și negarea teoriei evoluției. Postează regulat tot felul de lucruri care (după spusele lor) arată că evoluția e falsă. Dar, după cum o să vezi în continuare, e doar aceași propagandă creaționistă ridicolă care ascunde ignoranță și gândire superficială. Am luat câteva postări de acolo și le-am comentat.

Afirmația stupidă #1: Viermele de tutun sfidează evoluția

1viermedetutun

Viermele de tutun (Manduca Sexta, pe numele lui științific, în caz că interesează pe cineva) nu sfidează cu nimic evoluția. Consumă de 6 ori doza letală de nicotină pentru oameni. Așa, și? Doza e letală PENTRU oameni, nu pentru vierme. Fiecare organism are o anumită cantitate dintr-o toxină pe care o suportă în corp. Întâmplarea face ca viermele de tutun să suporte de 6 ori mai multă nicotină decât omul. Nimic neobișnuit.

Asta nu sfidează cu nimic evoluția. Din contră, dacă teoria evoluției ar fi adevărată, ne-am aștepta ca anumite specii să secrete într-o formă sau alta toxine ca să alunge prădătorii din jurul lor. Pentru că ar fi un avantaj în supraviețuire. Și exact asta face viermele de tutun! Secretă tutun ca să alunge păienjenii cară se hrănesc cu larve de insecte.

Cum a evoluat? Ironic, viermele de tutun e una dintre cele mai bine studiate insecte, pentru că e ușor să se lucreze cu sistemul lui nervos. Ca fapt divers, îi știm toată secvența ADN-ului. Motiv pentru care știm multe și despre cum a evoluat. Analiza ADN-ului insectelor din diferite zone geografice arată că specia are un strămoș în America Centrală, care a colonizat treptat America de Sud și de Nord.

Și tot ironic, viermele de tutun chiar a fost folosit ca să se studieze evoluția. De exemplu, într-un studiu, cercetătorii au vrut să vadă cum afectează temperatura evoluția insectelor. Și au comparat viermii de tutun din mediul natural cu viermii de tutun crescuți în laborator la temperatură constantă. Timp de 250 de generații! Și da, există diferențe. Au demonstrat că temperatura chiar influențează evoluția speciilor.

Afirmația stupidă #2: Natura e frumoasă, deci e creație divină

2colibri

Argumentul e atât de învechit, încât dacă ar fi un om, ar fi un pensionar cu baston și chelie. Are și propriul lui nume: apelul la frumusețe. Pe scurt, spune că natura nu ar avea nici un motiv să fie frumoasă, să fie plăcută pentru ochii oamenilor. Și totuși e frumoasă. Deci asta înseamnă că Dumnezeu a făcut-o frumoasă. Special pentru oameni, ca să se bucure de ea.

De ce e un argument slab? Pentru că natura nu e frumoasă prin ea însăși. Faptul că o vedem frumoasă e pur și simplu răspunsul subiectiv al oamenilor. Lucrurile din natură sunt frumoase pentru că nouă ni se par frumoase, nu pentru că ele sunt frumoase în sine. Plus că nu toate lucrurile din natură sunt frumoase. Vezi de exemplu, nu știu, specia Aye Aye. Și nu, nu e mumia unui șoarece nervos. E o primată din Madagascar:

Ca fapt divers, știi ce a făcut pasărea din prima imagine să fie atât de frumoasă? Selecția sexuală. În imagine e un mascul. Penele colorate sunt ornamente sexuale cu care impresionează femelele, ca să se reproducă cu ele. Pasărea din imagine e chiar exemplul dat de Darwin într-una din cărțile lui ca să arate diferențele dintre mascul și femelă, ca urmare a evoluției.

Afirmația stupidă #3: Pasărea Colibri nu e produsul evoluției

3evolutiacolibri
Păsările Colibri au evoluat. Știm exact cum și de ce. Există în total 338 de specii de păsări Colibri, care au ca strămoș comun o pasăre care a trăit acum 22 de milioane de ani (care la rândul ei a evoluat dintr-o specie de lăstun, o pasăre care seamănă cu rândunica, de acum 42 de milioane de ani). Și dacă mergem mai mult în trecut, avem fosilele unei specii care a trăit acum 54 de milioane de ani și care e strămoșul păsărilor Colibri actuale. Fosilele arată așa:

3fosila

Toate păsările Colibri sunt adaptate să culeagă nectarul din flori. Și fiecare specie s-a specializat pe anumite tipuri de flori. Din acest motiv și numărul mare de specii. Și având în vedere că nu au ocupat toate mediile disponibile, ele continuă să evolueze.

Afirmația stupidă #4: Mamuții au dispărut din cauza potopului lui Noe

Adevărul e că nu există un acord comun legat de dispariția mamuților. Întrebarea e dacă au dispărut din cauza schimbărilor climate, din cauza oamenilor sau din cauza unei combinații dintre cele două. Dovezile tind să arate spre a treia variantă. (Unii experți spun că în anumite zone au dispărut chiar din cauza unor meteoriți sau comete care au lovit Pământul).

Autorii unui studiu publicat în Nature arată că mamuții au dispărut din cauza încălzirii climatice, schimbării mediului înconjurător din habitatul lor natural și din cauza prezenței oamenilor. Un alt studiu din 2008 arată același lucru. Din cauza încălzirii globale și a schimbărilor din mediu, un număr destul de mic de mamuți au mai rămas în viață, iar aceștia au fost vânați de oamenii primitivi. Îmi pare rău, creștinilor, realitatea e un pic mai complicată decât în mitul lui Noe.

Afirmația stupidă #5: Evoluția nu poate să explice metamorfoza insectelor

Avem deja o mulțime de date legate de insectele care au trei stadii de viață (larvă, cocon, fluture). Nu există momentan un răspuns clar legat de apariția metamorfozei, dar se fac progrese mari. Ca să aibă sens din punct de vedere evoluționist, stadiile de viață ar trebui să ofere un avantaj în supraviețuire. Și chiar oferă. Pentru că insectele adulte și insectele tinere nu se mai află în competiție pentru aceeași hrană.

Larvele se hrănesc cu frunze, în timp ce fluturii se hrănesc cu nectarul din flori. Și din moment ce nu se află în competiție unele cu altele, pot să existe în număr mai mare, în comparație cu speciile în care și insectele adulte și insectele tinere consumă aceleași lucruri.

Cum au evoluat? Cele trei stadii de dezvoltare ale insectelor care nu trec prin metamorfoza (preninfă, ninfă și adult) s-au transformat în cele trei stadii ale insectelor care trec prin metamorfoza (larva, cocon, adult). Când încă erau în ou, în stadiul de dezvoltare (preninfă), insectele nu reușeau să consume toți nutrienții din ou. Așa că au dobândit capacitatea să se hrănescă de unele singure în interiorul oului. Și într-un final au reușit să iasă din ou în stadiul respectiv și să continue să se hrănească la fel și afară (adică să fie larve). Asta par să indice studiile, cu toate că a rămas loc de dezbatere.

Afirmația stupidă #6: Dacă accepți evoluția ești o maimuță

6maimuta

Afirmația asta are la bază o eraore de gândire foarte, foarte răspândită: apelul la consecințe. Oamenii spun „Dacă evoluția e adevărată, însemană că oamenii sunt animale. Nu îmi place consecința asta a teoriei evoluției. Deci o să o resping.”. Doar că lucrurile nu sunt adevărate sau false în funcție de consecințele lor. Lucrurile sunt adevărate sau false în funcție de dovezi. Chiar dacă nu ne plac implicațiile unor teorii, dacă dovezile le susțin, înseamnă că ele sunt adevărate.

Creaționiștii caută mereu tot felul de argumente prin care să atace evoluția. Găsesc tot felul de specii către care să arate cu degetul și să spună că sfidează evoluția. Îți spun că natura e prea frumoasă ca să nu fie creație divină. Interpretează noile descoperiri din știință cum vor ei, ca să se potrivească cu poveștile din Biblie. Vor să te facă să te simți prost dacă accepți evoluția, pentru că recunoști că ești doar un animal. Și uneori o fac foarte, foarte agresiv.

Dat tot ce reușesc să facă e să arate doar cât de ignoranți sunt și cât de puține știu de fapt despre teoria evoluției. Și despre dovezile care o susțin. E cel mai ușor să ataci ceva ce nu înțelegi, să critici fără să știi despre ce vorbești sau să îți dai cu părerea ca să primești atenție și să te simți important. Dar oamenii care apără știința sunt peste tot. Și o să se asigure că adevărul iese la suprafață.

Evoluția e un fapt. Împacă-te cu ideea.

Fii deștept!

Bogdan

P.S.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să dai like la pagina de facebook, să îl distribui și prietenilor tăi și să lași un comentariu cu părerea ta.


(Video) 50 de oameni de știință despre Dumnezeu

Am găsit acest clip pe youtube, pe canalul Zergu și credința. E un clip în care 50 de oameni de știință de top își spun părerea despre existența lui Dumnezeu. În clip o să îi vezi pe Lawrence Krauss, Richard Feynman (câștigător al premiului Nobel în fizică), Steven Pinker (unul din cei mai importanți psihologi în viață la ora actuală), Stephen Hawking, John Searle, Daniel Dennett și mulți, mulți alții. E interesant să observi numărul impresionant de oameni de știință care sunt atei sau agnostici.

Fii deștept!

Bogdan

P.S.

Nu uita să dai like la pagina de facebook și să lași un comentariu cu părerea ta.


Știința în căutarea lui Bigfoot: Analiza a 30 de mostre ADN

Sursa imagine: KTEM News

Sursa imagine: KTEM News

E adevărat. La prima vedere Bigfoot pare un subiect stupid. O primată misterioasă care se ascunde în păduri. Fani obsedați își petrec luni din viață încercând să îi dovedească existența. Din când în când cineva apare în public să declare că are o filmare sau o fotografie care să dovedească faptul că e ceva real.

Am mai scris despre asta acum ceva vreme. Nu pentru că mă interesează prea mult subiectul, ci pentru că e un exemplu bun despre cum funcționează știința și despre cum se răspândesc miturile moderne.

În primul rând, știința e deschisă către orice posibilitate. Ea nu neagă un lucru doar pentru că pare absurd. Chiar dacă e greu de crezut un lucru, dacă dovezile îl susțin, înseamnă că e adevărat. Știința nu exclude un posibil fenomen sau o posibilă explicație din prima. Știința întâi caută dovezi și apoi trage o concluzie.

Și la fel a procedat și cu Bigfoot. Sunt oameni care susuțin că l-au văzut. Sunt oameni care susțin că l-au filmat sau i-au făcut poze. Sunt oameni care susțin că au recoltat fire de păr care îi aparțin. Ok. Asta însemană că e o posibilitate (oricât de mică) să existe. Așa că e un subiect care merită investigat. Nu poate fi ignorat din prima, doar pentru că sună ridicol. Tot timpul se descoperă specii noi.

În al doilea rând, dovezile care există nu sunt deloc convingătoare. Mereu e vorba de câteva filmări vagi care par să îl surprindă pe Bigfoot, urme bizare care par de la o specie necunoscută, fire de păr culese din zonele unde se presupune că ar trăi Bigfoot. Pe scurt, nimic concret.

Și nu în ultimul rând, e interesant de observat că, deși nu există dovezi suficiente, Bigfoot a devenit un fenomen, cu zeci de oameni entuziasmați să afle cât mai multe despre el sau să-i dovedească existența. A devenit un fel de mit modern. Probabil pentru că oamenii sunt atrași în mod natural de mistere, dar și pentru că nu pot să facă diferența dintre poveste senzațională și realitate.

Cercetătorii îl caută pe Bigfoot

În 2012, un grup de cercetători de la Oxford și de la Muzeul Lausanne de Zoologie au făcut un apel public în care au rugat muzee, oameni de știință sau căutători ai lui Bigfoot să le trimită fire de păr despre care aceștia cred că sunt de la primata misterioasă.

Au primit în total 57 de mostre. După ce au curățat firele de păr și după ce au încercat să extragă ADN-ul din ele, au mai rămas cu 30. Apoi au comparat cele 30 de mostre cu mostre de ADN de la toate speciile cunoscute, folosind GenBank (o bază de date cu segvențe ADN).

Rezultatele au fost publicate în Proceedings of the Royal Society luna aceasta, fiind prima lucrare științifică pe acest subiect. Majoritatea proveneau de la urși, canini, cai, vaci, ratoni, cerbi și alte specii de animale cunoscute. Nimic spectaculos. Nici o urmă de primată necunoscută. Puțin dezamăgitor pentru fanii Bigfoot, dar așa funcționează știința. Dacă nu sunt dovezi, însemană că nu există.

În concluzie, oricât de interesant e să credem că există tot felul de creaturi misterioase în natură, care se ascund de oameni și pe care am putea să le descoperim într-o zi, în ultimă instanță dovezile își spun cuvântul. Și dovezile pentru existența lui Bigfoot sunt foarte, foarte slabe. Fanii fenomenului probabil o să îl caute în continuare și o să trimită din nou și din nou fire de păr pentru a fi analizate. Rămâne să vedem când o să se stingă și acest mit modern.

Fii deștept!

Bogdan

P.S.

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să dai like la pagina de facebook și să lași un comentariu pe site cu părerea ta.


Răspuns la articolul din Adevărul despre creaționism și evoluție

Cineva a distribuit pe un grup de Facebook link-ul de la un articol cu titlul „Cum împacă bossonul Higgs pe Darwin cu Hristos”. Trebuie să recunosc, titlul m-a făcut curios, așa că am dat click pe link să văd despre ce e vorba. Se pare că articolul era scris în Adevărul de către domnul Eugen Tănăsescu (preot și jurnalist). Mă așteptam să fie genul de articol în care se interpretează greșit știința, în favoarea religiei. Și exact asta era. Domnul Tănăsescu scrie:

De bună seamă, ştiinţa şi religia se aseamănă cel puţin într-un punct. Ambele pot suferi de sectarism şi extremism. Aşa cum în creştinism (de pildă) există numeroase confesiuni care încă îşi mai dispută teorii teologice, tot aşa comunitatea ştiinţifică a lumii are parte de curente diverse de idei, discuţii, polemici, uneori duse până la extrem. Dacă, în trecut, una dintre ispitele religiei a fost aceea de a nega ştiinţa fizică, astăzi asistăm la un revers: ştiinţa vrea neapărat să devină religie.

În primul rând, știința și religia sunt lucruri total diferite. Știința se bazeză pe dovezi atunci când decide ce e adevărat și ce nu. Religia se bazează pe autoritatea unor scrieri (presupus revelate de Dumnezeu) sau a unor figuri bisericești atunci când decide ce e adevărat și ce nu. Știința își schimbă convingerile despre lume atunci când dovezile arată că vechile convingeri sunt greșite, religia își păstrează aceleași convingeri indiferent de ce arată dovezile. Acesta e motivul pentru care religia e dogmatică și știința nu.

În al doilea rând, disputele din știință sunt total diferite de disputele din religie. În știință, de cele mai multe ori, disputele sunt legate de care e interpretarea corectă a unor fenomene sau a unor date culese de cercetători, ce teorie se potivește cel mai bine pentru a explica un anumit fenomen sau în ce direcție ne îndreaptă dovezile pe care le avem. În religie, disputele sunt doar încercări de a promova o anumită doctrină în defavoarea alteia, fără apel la rațiune și dovezi.

Știința nu poate (și nici nu vrea) să devină religie pentru că folosește criterii diferite de aceasta atunci când decide ce e adevărat și ce nu. Și pentru că disputele din știință sunt legate de care teorie e cea mai potrivită pentru explicarea unui fenomen și despre cum trebuie interpretate dovezile. Religia e bazată pe autoritate și disputele din religie nu se bazează pe rațiune și dovezi. Domnul Tănăsescu continuă:

În cazul creaţionism versus evoluţionism, avem de-a face, de fapt, cu opoziţia forţată a două viziuni asupra apariţiei lumii animale şi a omului. Creaţionismul susţine că totul a fost creat de către Dumnezeu, evoluţionismul afirmă că toate au apărut urmare a evoluţiei speciilor dintr-una într-alta. Într-o oarecare măsură, aceste două viziuni nu se contrazic deloc, deoarece creaţionismul arată cine a făcut, iar evoluţionismul spune cum.

De fapt, se contrazic. Pentru că în vizuinea creaționistă toate speciile au apărut în același timp. În schimb, evoluționiștii susțin (și demonstrează cu dovezi) că speciile au evoluat de-alungul a milioane de ani. În plus, chiar dacă în creaționism se spune cine (Dumnezeu) a făcut speciile, nu se aduc dovezi pentru asta (de fapt dovezile, printre care fosilele, arată că speciile au evoluat de-alungul timpului, nu că au apărut toate în același timp).

Simt nevoia să adaug și că expresia „apariției lumii animale și a omului” pare să aibă la bază convingerea că omul e cumva rupt de lumea animală. În realitate, el este un animal, e un mamifer, e o primată. (Și nu, asta nu justifică sau susține o lipsă a moralității, cum ar presupune unii.) Nu putem să privim omul separat de lumea animală, din moment ce el face parte din lumea animală. Domnul Tănăsescu mai spune:

Există încercări de apropiere între ele, dar există şi încercări de separare artificială, prin răstălmăciri. Deşi Darwin, devenind deist şi agnostic, a recunoscut totuşi existenţa unui plan al creaţiei şi a unui Creator, dar şi dificultăţi ale propriilor teorii, „ucenicii” săi au ajuns astăzi la grave răstălmăciri, precum provenienţa omului din cimpanzeu, teorii eugeniste sau campanii ateiste intense.

Prima observație: omul nu a evoluat din cimpanzeu. Nu asta spune știința. E același argument clasic și de modă veche. După părerea mea, e doar o dăvadă că oamenii care sunt de partea religiei nu stăpânesc lucruri fundamentale despre teoria evoluției. Știința spune că oamenii și cimpanzeii au un strămoș comun (o specie din care au evoluat atât oamenii, cât și cimpanzeii). Din acest motiv mai există astăzi cimpanzei, chiar dacă există și oameni. Nu cimpanzeii au dispărut, ci strămoșul nostru comun.

La fel cum oamenii și gorilele au un strămoș comun. La fel cum oamenii și urangutanii au un strămoș comun. Asta nu neagă evoluția. Strămoșii comuni ai oamenilor și ai gorilelor sau ai oamenilor și ai urangutanilor au dispărut. Nu gorilele și urangutanii. Imaginea aceasta ilustrează mai bine realitatea:

Reprezentarea evolutiei primatelor care traiesc si astazi. Sursa: Nature

Reprezentarea evolutiei primatelor care traiesc si astazi. Sursa: Nature

A doua observație: e o diferență majoră între știință și politică. Știința a demonstrat că teoria evoluției e adevărată, politicieni din anumite perioade s-au gândit să susțină eugenia, bazându-se pe evoluție. Asta nu face teoria evoluției falsă. Asta doar arată că politicienii pot să intepreteze cum vor ei știința și în anumite situații chiar să ia decizii foarte proaste pe baza ei.

A treia observație: campaniile ateiste intense nu sunt ceva rău. Sunt pur și simplu consecința naturală a descoperirilor din știință despre cum a apărut omul, despre cum a apărut Universul, descoperirile unor explicații pentru lucruri care până ieri erau mistere. Campaniile ateiste au avut la bază promovarea gândirii raționale bazată pe dovezi. Și cum dovezile pentru religie sunt foarte slabe (sau inexistente) e normal ca această mișcare să ducă la ateism. Pentru că rațiunea și analiza dovezilor duc la ateism. Domnul Tănăsescu continuă:

Din păcate, aceste viziuni s-au infiltrat şi la nivel înalt juridic. De pildă, Curtea Supremă a USA a decis, în 1987, că creaţionismul este o credinţă religioasă, nu o teorie ştiinţifică, motiv pentru care nu poate fi predat în şcoala publică. Similar, nici Europa n-a scăpat, în 2007 Consiliul Europei cerând statelor membre să se opună predării creaţionismului ca disciplină ştiinţifică, el neputând fi pus pe picior de egalitate cu evoluţionismul.

Din fericire da, creaționismul e privit ca o credință religioasă. Pentru că asta și e. O credință religioasă. Scopul școlii e să ofere educație științifică elevilor, e normal să fie predată teoria evoluției (din moment ce e teoria dovedită de știință) și nu creaționismul. Creaționismul e religie și trebuie predat la ora de religie (alături și de celelalte religii, ca elevii să înțeleagă faptul că viziunea religioasă care le este predată nu e considerată adevărată de toată lumea).

Există un paragraf în articol în care se vorbește despre faptul că oamenii de știință susțin că există suflet. O să amân subiectul cu sufletul pentru o postare viitoare, pentru că e mult de scris și nu vreau să fac această postare prea lungă. La fel și cu întrebarea despre istorie și de unde știm că anumite personaje istorice au existat și altele nu. La final domnul Tănăsescu scrie:

Dacă Dumnezeu a creat lumea animală şi vegetală după anumite principii observabile de către ştiinţă, atunci cât de greu i-ar fi fost să aplice aceste principii şi la crearea omului? Ce L-ar fi împiedicat să creeze trupul omului “din ţărână”, luând ca model regnul animal (deja creat cu oase, muşchi, plămâni şi sânge) şi desăvârşindu-l, după care a insuflat în om chipul şi asemănarea Sa? Aşa s-ar explica şi lipsa unei legături de tranziţie între cimpanzeu şi om, care n-ar mai fi necesară.

Ca să poți să pui întrebarea „Dacă Dumnezeu a creat lumea animală și vegetală, atunci de ce nu ar fi putut crea și omul?” trebuie să arăți întâi că Dumnezeu chiar există. Și că el chiar a creat lumea animală și vegetală. Ceea ce nu e demonstrat. Dovezile arată că toate formele de viață au evoluat treptat prin selecție naturală de-alungul a milioane de ani (adică prin evoluție).

Lipsa unei legături de tranziție între cimpanzeu și om. Deja am spus că omul nu a evoluat din cimpanzeu. Atât oamenii, cât și cimpanzeii, au un strămoș comun. Legat de evoluția omului, avem suficiente fosile care ne povestesc cum a apărut omul și cum a evoluat. E un subiect interesant și necesită discuții lungi. O să vorbesc și despre asta în postări viitoare.

Concluzie

Așa cum văd eu lucrurile, domnul Tănăsecu încearcă să comunice faptul că religia și știința nu se contrazic, ci că se susțin reciproc. Argumentele pe care le folosește arată, după părerea mea, o lipsă a înțelegerii ideilor fundamentale din teoria evoluției din partea oamenilor care susțin religia (de exemplu percepția greșită cum că știința susține că oamenii au evoluat din cimpanzei sau că nu există elemente de tranziție în evoluția omului).

Teoria evoluției rămâne una din cele mai puternice teorii din știință la ora actuală și câștigă tot mai mult teren în fața religiei, indiferent că acest lucru nu îi mulțumește pe toți.

Fii deștept!

Bogdan

Dacă ți-a plăcut articolul, nu uita să dai like la pagina de facebook și să lași un comentariu cu părerea ta. Mulțumesc.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 193 other followers